Inflamația erupției cutanate

Sometimes the appearance of the lesions is highly suggestive of a disease, sometimes the anamnesis is the one that helps us significantly in establishing the diagnosis. For maximum accuracy in establishing the diagnosis and therapy, the consultation is mandatory to be complete. We will take into account the appearance and localization of the rash, the clinical evolution and associated symptoms, such as pruritus or fever, localization with endemic diseases inflamația erupției cutanate as chicken pox, for example, residing in unhealthy conditions increases the possibility of having scabies, pediculosis, bacterial, fungal or viral infections.

Eruptiile cutanate

The morphology and distribution of the lesions are the key features that help to establish the diagnosis. Sometimes lab tests or even skin biopsies inflamația erupției cutanate be needed. Any skin lesion is accompanied by the concern of the parents, but also of the children, and in the case of adolescents the worries of being excluded from the social group may arise.

The term dysmorphophobia describes the irrational, persistent, pathological fear of becoming deformed, centered on the illusion of total or partial modification of the body pattern 1 and this condition is increasingly encountered in medical practice.

Uneori aspectul leziunilor este înalt sugestiv pentru o boală, alteori anamneza este cea care ne ajută semnificativ în stabilirea diagnosticului. Pentru o acurateţe maximă în stabilirea diagnosticului şi a conduitei terapeutice, consultaţia este obligatoriu să fie completă.

Sus In aceasta categorie de eruptii cutanate sunt incluse: - dermatita seboreica - afecteaza mai ales adultii, iar eruptia specifica acestei conditii este de culoare rosie, implica prezenta unor scuame si afecteaza zona scalpului, fruntea, sprancenele, obraji si urechea externa. Este frecvent intalnita la pacientii care sufera si de febra fanului. Unele substante chimice sunt atat iritante cat si alergene.

Vom ţine seama de aspectul şi localizarea erupţiei, de evoluţia clinică şi simptomele asociate, cum sunt pruritul sau febra, de localizări cu boli endemice ca varicela, de exemplu, de domicilierea în spaţii insalubre creşte posibilitatea de a avea scabie, pediculoză, infecţii bacteriene, fungice, virale. Morfologia şi distribuţia leziunilor sunt trăsăturile-cheie care ajută la stabilirea diagnosticului.

Uneori pot fi necesare şi teste de laborator sau chiar biopsie cutanată. Orice leziune cutanată este însoţită de îngrijorarea părinţilor, dar şi a copiilor, iar în cazul adolescenţilor poate apărea teama de a fi excluşi din grupul social. Termenul de dismorfofobie descrie teama iraţională, persistentă, patologică de inflamația erupției cutanate deveni diform, centrată pe iluzia de modificare totală sau parţială a schemei corporale 1iar această afecţiune este tot mai frecvent întâlnită în practica medicală.

Cuvinte cheie Principalul loc de desfăşurare a interacţiunii dintre organism şi mediul extern, pielea serveşte ca barieră protectoare, prevenind diverse traume ale ţesuturilor interne produse mecanic sau de radiaţii ultraviolete, temperaturi extreme, toxine sau microorganisme patogene.

Când pacientul se prezintă la medic pentru leziuni cutanate, există câteva întrebări importante care trebuie puse: De cât timp este erupţia prezentă?

Cum a arătat când a apărut prima oară?

Cu ce este diferită acum? Care a fost evoluţia şi progresia bolii? Unde a apărut prima oară şi unde este acum? Ce simptome s-au asociat cu apariţia leziunii?

Cauze posibile

De exemplu, prurit, senzaţie de arsură, durere, sensibilitate crescută sau simptome sistemice febră, dureri articulare etc. Au fost alţi membri ai familiei afectaţi de leziuni similare? A mai prezentat pacientul vreodată o astfel de erupţie? Dacă da, care au fost tratamentul şi răspunsul la tratament? Ce consideră pacientul sau părinţii că a cauzat erupţia?

S-a expus pacientul la ceva nou sau diferit medicaţie, produse de îngrijire personală? Ce impact are erupţia cutanată asupra vieţii pacientului? Ce tratamente s-au folosit şi care a fost răspunsul? Are pacientul vreo condiţie inflamația erupției cutanate acută sau cronică?

A administrat vreun tratament, fie el medicament OTC sau chiar remedii naturiste? Are pe cineva în familie cu probleme de piele sau cancere cutanate?

Simptome dermatomiozita

Are vreo alergie? Are animal de companie? Are factori de risc pentru boli cu transmitere sexuală atenţie la adolescenţi? Antecedentele como puedo eliminar los oxiuros patologice pot să aibă şi ele importanţă: utilizarea de cosmetice sau anumite tipuri de textile pentru dermatita de contactobiceiurile alimentare consumul de gluten, cu exacerbare a dermatitei herpetiformeistoricul recreaţional, istoricul menstrual urticaria cu exacerbare la progesteron.

Examenul obiectiv al unui pacient care se prezintă cu leziuni cutanate include inspecţia vizuală şi palparea pielii în scopul evaluării următoarelor trăsături: morfologia leziunilor individuale, distribuţia leziunilor, inflamația erupției cutanate, consistenţa, numărul lor, gruparea papilloma epithelial tumors grupate, liniare, confluente sau zosteriforme.

Pentru clinicianul cu experienţă, inspecţia vizuală poate oferi uneori un diagnostic instantaneu. Pe pielea închisă la culoare tipurile Fitzpatrick III până la VIintens pigmentată, eritemul este mult mai dificil de identificat; el poate avea un aspect maro-închis 3iar leziunile descuamative au un aspect gri-violaceu sau maro.

De asemenea, şi teleangiectaziile sunt mai greu de identificat pe pielea închisă la culoare. Leziunile inflamația erupției cutanate urticarie pot avea aceeaşi culoare sau pot fi uşor mai deschise la culoare, în funcţie de gradul edemului, iar purpura poate fi dificil de observat. Palparea pielii are şi ea un rol important în diagnosticarea bolilor cutanate prin furnizarea de informaţii privind temperatura, textura, consistenţa şi mobilitatea faţă de planurile inflamația erupției cutanate.

Digitopresiunea sau vitropresiunea sunt utile în diagnosticul diferenţial al leziunilor cu implicare vasculară.

Cură cu suc inflamația erupției cutanate roşii ml zilnic, câte 10 zile pe lună; timp de 3 luni Cură cu tinctură de aloe câte 10 picături de 4 ori pe zi; timp de 3 luni Angelică tinctură: câte 25 de picături de 3 ori pe zi; timp de 3 luni Trei-fraţi-pătaţi infuzie: 1 linguriţă de plantă la ml apă clocotită, se infuzează minute, se beau 3 căni pe zi; timp de 3 luni Ulm decoct din 5 g de scoarţă de ulm la ml de apă care fierbe; se lasă la fiert până scade la jumătate, se strecoară şi se consumă în 3 reprize, după mesele principale Erupțiile cutanate de contact pot fi tratate mai rapid inflamația erupției cutanate folosești săpunuri neutre în loc de săpunuri parfumate, apă caldă în loc de apă fierbinte atunci când faci baie, te usuci cu prosopul fără a freca pielea, eviți pe cât posibil acoperirea erupției cutanate cu hainele, eviți scărpinarea zonei afectate de o erupție cutanată. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize. De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații.

Lampa Wood este o sursă de lumină ultravioletă, utilă în examinarea pielii, de exemplu inflamația erupției cutanate diagnosticul eritrasmei, unde zonele afectate au aspect roz fluorescent. În cadrul examinării pielii se mai poate folosi şi dermatoscopia, utilă mai ales în evaluarea leziunilor pigmentare, dar tot mai frecvent inflamația erupției cutanate şi în evaluarea altor medicamente pentru vierme pentru koshe de leziuni.

Dermatita alergica de contact

Examenul obiectiv relevă o erupţie eritematoasă, maculară sau papulară, simetrică, ce apare de obicei la aproximativ 7 zile de la iniţierea tratamentului sau, la pacienţii sensibilizaţi anterior, chiar în primele zile de tratament. În cazul unor medicamente precum anticonvulsivantele sau alopurinolul, erupţia poate apărea chiar şi la 3 săptămâni de la iniţierea tratamentului.

Mucoasele pot fi afectate în formele severe de boală. Mecanismul imunologic implicat în producerea exantemului este imunologic şi se consideră că ar fi de tip întârziat, de hipersensibilitate de tip IV, mediat celular de către limfocitele T, cu activarea altor tipuri de celule: eozinofile, neutrofile, macrofage.

Medicamentele sau metaboliţii acestora acţionează ca haptene, formând legături covalente cu o proteină şi devenind astfel antigen. Medicamentele pot însă interacţiona cu receptori specifici şi pot activa celulele imunitare în mod direct, potrivit conceptului p-i interacţiune farmacologică cu receptori imunitari 5.

La majoritatea medicamentelor nu se cunoaşte particula antigenică de inflamația erupției cutanate, la macrolide, tuberculostatice, inhibitori de pompă de protoni. Pentru alte medicamente este necesară formarea de metaboliţi pentru a produce reacţii antiinflamatoare nesteroidiene, trimetoprim-sulfametoxazol, carbamazepină, fenitoină.

Medicamentele care inflamația erupției cutanate fost introduse într-o perioadă de săptămâni anterior reacţiei sau care au fost administrate anterior şi apoi reintroduse au şanse mai mari de a fi vinovate de producerea reacţiilor decât cele administrate neîntrerupt 7.

Pe lângă predispoziţia genetică, s-a constatat că există boli concomitente predispozante pentru dezvoltarea de reacţii medicamentoase, cum sunt imunodeficienţele, infecţiile cu inflamația erupției cutanate, cu virus Epstein-Barr sau cu virusurile herpetice HHV-6 şi 7, medicaţie concomitentă valproat de sodiu, lamotrigină 8.

Ca tablou clinic, exantemul indus medicamentos se prezintă în general cu macule şi papule, foarte rar cu pustule sau bule ridică suspiciunea de dezvoltare de pustuloză exantematoasă acută generalizată — AGEPşi predominant implică trunchiul şi proximal extremităţile. Leziunile pot fi însoţite de prurit, febră, eozinofilie şi creşterea proteinelor de fază acută leziunile extinse asociate cu simptomele sistemice şi prezenţa eozinofiliei ridică suspiciunea de sindrom DRESS reacţie medicamentoasă cu eozinofilie şi simptome sistemice — drug rash with eosinophilia and systemic symptoms.

Exantemul apare de obicei în primele zile de la iniţierea tratamentului chiar dacă tratamentul s-a încheiat sau chiar în prima zi de tratament la pacienţii deja sensibilizaţi. Un diagnostic de eritem maculopapulos este păstrat datorită evoluţiei benigne ciuperci enoki reteta tabloului clinic. Pacienţii trebuie informaţi că, dacă apar oricare dintre aceste semne, trebuie să solicite asistenţă medicală imediată.

Zeci de pustule nonfoliculare apar de obicei în zile după apariţia eritemului. Diagnosticul este în general clinic, susţinut de istoricul bolii, de examenele de laborator şi uneori de examenul histopatologic recomandat inflamația erupției cutanate unde se suspicionează că erupţia nu este indusă medicamentos sau în cazurile severedar şi de rezoluţia eritemului după stoparea tratamentului cu medicamentul incriminat — de obicei, în decurs de zile.

Tratamentul este simptomatic cu antihistaminice şi corticosteroizi topici, după ce în primă instanţă s-a stopat administrarea medicamentului suspicionat a fi trigger. Când se consideră că medicamentul care a provocat erupţia este absolut necesar, se pot încerca continuarea administrării acestuia şi tratarea concomitentă a erupţiei. Sigur că în acest caz există riscul agravării reacţiei! Pentru o astfel de conduită există însă inflamația erupției cutanate limitate şi trebuie estimate foarte atent riscurile versus beneficiile Urticaria Urticaria se caracterizează prin apariţia de leziuni maculopapuloase şi de plăci cu caracter efemer la nivelul inflamația erupției cutanate.

Leziunile profunde ale pielii sau ale mucoasei constituie angioedemul. Maculele, papulele şi plăcile urticariene sunt eritematoase, pruriginoase, în timp ce angioedemul este adesea dureros, mai puţin bine definit şi nu arată nicio schimbare de culoare.

Urticaria poate fi acută sau cronică Urticaria se clasifică, în funcţie de modalitatea de apariţie, în urticarie spontană şi urticarie inductibilă, unde sunt incluse dermografismul simptomatic, urticaria la frig, urticaria presională tardivă, urticaria solară, urticaria la cald, angioedemul vibrator, urticaria colinergică, urticaria de contact şi urticaria aquagenică.

Deficitul de C1 inhibitor de esterază trebuie luat în considerare drept cauză a angioedemului recurent fără urticarie.

Diagnosticul urticariei se bazează în principal pe istoric şi pe examenul clinic. Determinarea etiologiei sau a factorilor declanşatori, precum şi excluderea altor diagnostice pot necesita investigaţii suplimentare, inclusiv analize de sânge, provocări medicamentoase şi alimentare, teste cutanate şi chiar biopsie tegumentară.

Diagnosticul diferenţial include urticaria papulară sau prurigo postînţepătură de insectă, sindroamele autoinflamatorii Muckle Wells, sindromul autoinflamator familial la rece, sindroame periodice asociate criopirinelorsindromul Schnitzler, pemfigoidul bulos în faza prebuloasă, anafilaxia indusă de exerciţiu fizic, urticaria vasculitică, urticaria pigmentară urticaria care poate apărea când leziunile maculopapuloase pigmentare sunt fricţionate şi angioedemul fără urticarie — indus de inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei şi angioedemul ereditar Leziunile de urticarie sunt relativ uşor de diferenţiat după durata de maximum 24 de ore a leziunilor individuale.

De reţinut că, în special la copiii mici, urticaria inflamația erupției cutanate dezvolta un centru gri-violaceu şi poate fi confundată cu eritemul multiform Eritemul marginat Eritemul reprezintă o modificare a culorii pielii în roz, roşu sau chiar roşu-violaceu, cauzată de dilataţia vaselor sangvine, mai ales a celor din dermul inflamația erupției cutanate şi reticular, care dispare la digitopresiune.

Unele tipuri de eritem durează zile, altele doar minute. Numeroase boli se manifestă prin eritem.

Inflamația erupției cutanate marginat denumit şi eritemul anular reumatic sau eritem marginat reumatic este un eritem migrator, anular, policiclic şi reprezintă manifestarea cutanată a reumatismului articular acut. Se poate asocia cu apariţia de noduli subcutanaţi, cu afectare cardiacă, poliartrită migratorie şi coreea Sydenham. Apare mai frecvent la copii decât la adulţi, dar frecvenţa cazurilor a scăzut de când se folosesc antibioticele. Din punct de vedere clinic, după faringita streptococică ­iniţială, există de obicei o perioadă de latenţă de 2 până la 5 săptămâni înainte de dezvoltarea atacului acut de reumatism.

Leziunile eritemului marginatum debutează ca macule eritematoase care se inflamația erupției cutanate periferic şi pot deveni plăci ori pot avea aspect policiclic.

Inflamația erupției cutanate prezintă scuame. Leziunile sunt de obicei asimptomatice şi, pe o perioadă de 12 ore, pot migra mm; în zonele de implicare anterioară, pielea poate părea palidă sau uşor pigmentată.

Expunerea la căldură poate accentua leziunile. Diagnosticul diferenţial include în principal urticaria şi eritemul inelar al copiilor, precum şi varianta sa — eritemul figurat neutrofilic al copiilor.

Ce este dermatomiozita

Mai rar, trebuie luate în considerare boala Still, sindroamele febrile periodice ereditare în special sindromul periodic asociat cu receptorii TNF TRAPSeritemul anular, boala Kawasaki şi alte afecţiuni. Există, de asemenea, un eritem inelar cu un aspect similar cu eritemul marginatum, care precedă sau însoţeşte episoade de angioedem ereditar şi este observat doar ocazional la pacienţii cu boală de zgârietură de pisică sau psitacoză.

Eritemul figurat asociat angioedemului poate fi legat de depunerile de bradinkinină din derm 11, S-a descris forma minoră, cu afectarea doar a pielii, şi forma majoră, cu afectarea mucoaselor.

În cazurile de formă majoră a eritemului polimorf este important de făcut diagnosticul diferenţial cu sindromul Steven-Johnson SJSboală distinctă, cu etiologie şi prognostic diferite 15, Cauza cea mai frecventă a eritemului polimorf este infecţia, mai ales cea virală indusă de herpes simplex. Evoluţia bolii este de obicei autolimitată, rezolvându-se în câteva săptămâni fără sechele inflamația erupției cutanate.

Într-o minoritate de cazuri, boala reapare frecvent pe parcursul anilor. Ele pot fi periculoase pentru viaţa pacientului şi dificil de tratat.

Deoarece prognosticul, etiologia şi tratamentul diferitelor reacţii diferă, este important un diagnostic clar bazat pe modelul clinic specific Cauze medicamentoase de SJS semnificative au fost: etosuximida, fenitoina, fenobarbitalul, gabapentina, carbamazepina, zonisamida, clonazepam şi lamotrigina. Cauzele TEN au fost declarate ca fiind — în primul rând — gabapentina, apoi etosuximida, fenobarbitalul, carbamazepina şi zonisamida